Sighisoara Parfum Medieval | Romania Turistica

Sighişoara-Parfum medieval

Vizualizari: 5059

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 23.02.2016 21:25
De catre: administrator

Judet: MURES

Localitate: MUNICIPIUL SIGHISOARA

Rating (1 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 01.01.2012

V-a ispitit vreodată ideea de a explora îndeaproape universul Evului Mediu? Departe de a fi o simplă fantezie, acest fapt este posibil. Vă invităm să vă plimbați pe străduțele înguste ale Sighișoarei, o cetate medievală locuită de oamenii din ziua de azi, în care proprietarii lor trăiesc conectați la lumea modernă, dar conştienți de responsabilitatea care o au de-a duce tradiţia si valoriile mai departe.

Cine ajunge pentru prima oară în Sighișoara este surpins de parfumul medieval al acestei vechi cetăți.

Zeci de mii de turiști ajung anual în Sighișoara atrași de frumusețea și misterul cetății.

Cetatea n-a încetat nici o clipă să-și poarte semeț blazonul, păstrând interiorul fortificațiilor sale aerul pitoresc al romanelor cavalerești. Indiferent pe care poartă a cetății ar intra turistul, nu se poate să nu remarce că deși se află într-o urbe monument al arhitecturii medievale, înscris în patrimoniul universal-Cetatea Sighișioarei este la fel de vie precum era acum câteva sute de ani, pe când adăpostea conducătorii Transilvaniei. Cine crede că va pătrunde într-un muzeu cu exponate nemișcate va fi contrazis de cele aproximativ 140 de case ale Cetății.

Orasul-cetate Sighișoara este situat pe valea râului Târnava Mare, printre dealuri domoale și împădurite, în judetul Mureș, la 55 km de Târgu Mureș, 118 km de Brașov și la 297 km de București. Accesul auto spre Sighișoara este accesibil pe DE 60 sau pe calea ferata-statia feroviara CFR Sighișoara.

Cetatea vie!

Sighișoara îți oferă șansa rară a unei întoarceri în timp.

Cetate unică în România și în sud-estul Europei, a fost inculsă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1999.

Sighișoara, ”Orașul muzeu” este singura cetate medievală din Europa locuită până în zilele noastre. Cetatea este înconjurată de un zid lung de 1 km, ce protejează circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat arhitectural, case masive din cărămidă, mare parte datând din anii 1500.

Centrul istoric al Sighișoarei este foarte bine conservat. Acesta este unul dintre motivele pentru care Sighișoara a fost declarat în 1999 monument protejat de UNESCO și este pe lista patrimoniului mondial, în rând cu alte orașe Europene care dețin monumente de acest rang.

După ce intrăm în acest miraculos spațiu pe sub arcadele bătrânului Turn cu Ceas (secol XIV), care măsoară de secole curgerea neistovită a timpului, ajungem în piața centrală a cetății, acolo unde altădată se judecau procesele și aveau loc execuțiile și unde se afla ”stâlpul infamiei”, de care erau legați răufăcătorii, cu o piatră de șase kilograme atârnată de gât. Intrăm apoi în biserica fostei Mănăstirii dominicane, ridicată aici prin secolul al XIII-lea; în interior descoperim altarul baroc sculptat în 1680 de Johann West și pictat de artistul peregrin Jeremias Strnovius. Trecem pe lângă Casa Venețiană, Casa Vlad Dracul și Casa cu Cerb, pornim pe strada Școlii, cu vechi case cu fațade în culori pastelate și obloane de lemn (mare parte declarate monumente istorice), urcăm cele 175 de de trepte ale Scării Acoperite, cunoscută Scara Școlarilor, ridicată în 1642 și ajungem în punctul cel mai înalt al cetății, unde este amplasată Biserica din Deal (secolul XIV), valoros monument arhitectonic în stil gotic. De aici coborâm de-a lungul vechilor ziduri (secolul XIV) care înctind pe o lungime de 920 m Dealul cetății, întărite odinioară cu redutabile bastioane și paisprezece turnuri de apărare, din care s-au mai păstrat nouă (Turnul cu Ceas, Turnurile Tăbăcarilor, Cositorarilor, Frânghierilor, Măcelarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Cizmarilor, Fierarilor).

Cetatea Sighișoara este cel mai frumos și mai bine păstrat ansamblu de arhitectură medievală în stil gotic renascentist și baroc din această parte a Europei. Marea densitate a monumentelor de arhitectură, clădirile publice, locuințele care alăctuiesc ansamblu, precum și fortificațiile păstrate în proporție de circa 90%, conferă zonei aspectul unui ansamblu bine cristalizat, unic prin valoarea sa istorică.

Trei zile pe an, de obicei în ultimă săptămână din luna iulie, Sighișoara trăiește cu adevărat în Evul Mediu: zeci de cavaleri în armuri strălucitoare se întrec în turniruri, se desfășoară procese ale vrăjitoarelor sortitie pierii pe stâlpul infamiei, menestreli își deapănă cântările, la fiecare colț de stradă se improvizează peise de teatru, au loc concerte de muzică medievală, alte și alte spectacole.......

Pe toată durata Festivalului de Artă Medievală, străduțele cetății devin neîncăpătoare pentru miile de turiști, veniti din toate colturile țării și nu numai, care se înghesuie să ia parte la acest pitoresc eveniment.

În fiecare duminică, se întâlnesc meșetșugarii locului, care își expun spre vânzare produsele artizanale, foarte apreciate de turiștii străini: măști, obiecte din lemn sau ceramică etc.

File de istorie, în loc de legendă

Aici a existat o așezare dacică, apoi un castru roman, Cetatea Sighișoarei, ridicată în 1191 de coloniștii sași pe un deal de pe malul stâng al Târnavei Mari, a păstrat nealterată ambianța medievală.

Cea mai veche mărturie oficială a Sighișoarei provine din anul 1280 și se numește ”Castrum Sex” (a Șasea Cetate), originea si corecta interpretare a simbolului utilizării numelui Castru Sex nu este clar edificată, existând mai multe puncte de vedere în acest sens.

La sfârșitul secolului al XIII-lea, în 1298, apare denumirea germană păstrată până astăzi, Sechspruch, datarea apare într-o indulgență a papei Bonifaciu al VIII-lea. Utilizarea numelul românesc de Sighisoara apare, în scris, într-un document emis de voievodul Vlad Dracul în anul 1431, care stabilise capitala principatului la Sighișoara.

Orașul a fost fortificat în anii 1300, când a fost ridicat și simbolul urbei, Turnul cu Ceas, care se mândrește cu renume intrenațional.

Câțiva anii mai târziu, mai precis la 1367 Sighișoara, capătă rang de oraș (Civitas de Segusvar).

În 1493, ca efect al dezvoltării economice, orașul a capătăt și dreptul de a ține târguri anuale.

Secolul al XIV-lea este considerat un secol de expansiune economică, Sighișoara făcând deja parte din centrele meșteșugărești importante ale Transilvaniei, fiind amintită în 1637 alături de vestitele burguri de la Sibiu, Sebeș și Orăștie.

În sec. al XV-lea documente mărturisesc existența a 8-10 corporații meșteșugărești cu 18 branșe, iar la începutul secolului al XVI-lea existau 15 corporații cu 20 de branșe.

Î n secolul XVI și XVII, zidurile centurii de fortificație au fost din nou întărite. De-a lungul zidului, în interior, s-a amenajat un drum de strajă ale cărui contraforturi puternice și console din piatră se mai văd și astăzi. Pentru a lărgi punctul de observație și de tragere de-a lungul centurii de apărare au fost edificate 14 turnuri și 5 bastioane, menite să întărească sistemul defensiv. Ansamblu de fortificații se păstrează aproape în intregime, împreună cu 9 turnuri și 3 bastioane, care au resiztat timpului, străzi înguste şi case divers colorate, vechi de sute de ani.

Embelma sau mărturiile cetăţii

Cetatea Sighișoarei, este un veritablu ansamblu de arhitectură medievală unic în România și totodată, conisderata cea mai frumoasă cetate locuită din Europa. Sighișoara îți oferă șansa rară a unei întoarceri în timp.

Turnul cu Ceas sau Turnul Primăriei (Sfatului) este cel mai impunător, datând din secolul al XIV-lea, fiind complet renovat în anul 1676 după incendiul devastator. Turnul este înalt de 64 m și cuprinde 4 turnulețe secundare și un ceas cu șapte figurine, care simbolizează zilele săptămâni. La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al cărui mecanism era din lemn, mai târziu fiind înlocuit cu unul din metal. Lângă cele două cadrane ale orologiului, unul orientat spre Orașul de jos, iar celălalt spre Cetate. Johannes Kirschel, a montat două grupuri de statuete sculptate în lemn, acționate de mecansimul ceasului la anumite ore.

Turnul cu Ceas este astăzi emblema orașului, iar mecanismul acestuia functioneaza si astăzi, iar interiorul turnului, adăpostește Muzeul de Istorie a Municipiului cu valoroase mărturii despre viata şi roul cetății de-a lungul istoriei.

Obiective turistice:

Turnul Croitorilor

Veghează asupra celei de-a doua porți, fiind amplasat strategic în partea opusă a Turnului cu Ceas. Datând probabil din secolul al XIV-lea, Turnul se înfățișează cu o arhitectură de o nobilă simplitate. Turnul a fost în întregime reconstruit în anul 1679.

Turnul Cositorarilor, construit în secolul al XIV-lea, odată cu zidul cetății și modificat în secolul al XV-lea.

Tencuiala scoate în evidență urmele a ghiulelelor diverselor atacuri de asediere , indeosebi celor din 1704.

- Biserica evanghelică din Deal ”Sf. Nicolae”, zidită între secolele XII-XV, în stil romanic;

- Biserica Mănăstirii Dominicane (sec XIII-XV), construită în stil baroc; - Casa veneţiană, din sec al XVI;

Casa Vlad Dracul, locuința voievodului muntean care a domnit între anii 1431-1435 și unde se presupune că s-a născut fiul acestuia, legendarul Vlad Ţepeş.

Casa cu Cerb, decorată într-un autentic stil renascentist transilvănean;

Biserica Sichhof ”Sf Duh” (sec XVI), ultimul vestigiu al unui ansamblu mai mare.

Casa venețiană a fost construită în secolul XVI și renovată în stil gotic venețian în secolul al XIX-lea.

Cetatea și împrejurimile sale prezintă o atmosferă medievală.

Poarta Principală și Turnul cu Ceas este unul din cele mai vizitate obiective din țară.

Bastioanele cetății păstrează aminitirea breslelor meșteșugărești.

Lângă Sighișoara, la Albești statuia lui Petofi Sandor amintește de poetul căzut în luptă aici în 1849.

Oraşul Cristuru Secuiesc la doar 24 km, unde vă recomandăm Muzeul oraşului, cu toate colecţiile lui de istorie, etnografie, Muzeul Tehnicii Populare sau Biserica Unitară din secolul al XV-lea.

Publicat la 27.07.2010, ora 13:00

Vă recomandăm articolul: Dracula – Adevăr, Ficțiune și Dispută.

https://vechiul.romaniaturistica.ro/lectia-de-istorie-Dracula–Adevar-Fictiune-si-Disputa-3.html